Surse alimentare de L-ergotioneină
L-ergotioneina a fost neglijată timp de mulți ani, dar, în ultima vreme, acest compus fascinant atrage atenția datorită potențialelor sale beneficii pentru sănătate și rolului pe care îl joacă în prevenirea bolilor. Interesul a crescut cu adevărat în 2005, când oamenii de știință au descoperit OCTN1, un transportor special care ajută L-ergotioneina să se deplaseze eficient prin organism și chiar să traverseze bariera hematoencefalică, contribuind astfel la menținerea sănătății noastre.
Nivelurile de L-ergotioneină scad în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, în special după împlinirea vârstei de 60 de ani, iar nivelurile scăzute au fost asociate cu boala Parkinson, tulburările cognitive ușoare și boala Crohn[1].
Află mai multe despre beneficiile susținute de studii științifice aici: Beneficiile L-Ergothioneinei bazate pe cercetare
Deoarece organismul nostru nu poate produce singur L-ergotioneina, este necesar să o obținem din alimente sau suplimente alimentare. În acest articol de blog, vom analiza cele mai bune modalități de a integra acest nutrient remarcabil în dieta noastră.

Surse alimentare de L-ergotioneină
Conținutul de L-ergotioneină variază semnificativ de la un aliment la altul. În timp ce unele conțin doar urme mici, ciupercile se remarcă ca surse deosebit de bogate. Spre deosebire de plante și animale, ciupercile pot produce în mod natural L-ergotioneină, ceea ce face ca specii precum porcini, shiitake și ciupercile de stridie să fie surse alimentare deosebit de bune. Aceasta este prezentă și în alimentele fermentate, precum tempeh, și în cantități mai mici în anumite legume, inclusiv usturoiul și sparanghelul. În plus, studiile arată că L-ergotioneina se găsește și în laptele uman, de vacă și de capră, precum și în formulele pentru sugari[2].
Un studiu recent din 2023 a analizat diverse ciuperci din întreaga lume pentru a le măsura conținutul de L-ergotioneină[3]. Folosind metode avansate și precise, cercetătorii au descoperit că concentrația poate varia considerabil în funcție de specie, de metodele de cultivare și de calitatea solului, unele ciuperci conținând niveluri extrem de ridicate. Mai jos veți găsi ciupercile cele mai bogate în L-ergotioneină din acest studiu:
Top 10 ciuperci bogate în L-ergotioneină
| Tipul ciupercii | mg/kg (greutate uscată) | mg/kg (greutate umedă)* |
|---|---|---|
| Golden Oyster (tescovină de struguri) | 11,800 | – |
| Stridia de Aur | 8,300 | 10,000 |
| Shiitake | 2,090 | 1260.4 |
| Stridie | 2,010 | 118.91 |
| Polipor | 1,840 | – |
| Porcini | 1,812.4 | 528.14 |
| King Oyster | 1,720 | 234.85 |
| Maitake | 1,130 | 103.92 |
| Castan | 1,290 | – |
| Cavalerul Cenușiu | 910 | – |
Ciuperca champignon obișnuită conține L-ergotioneină?
Deși soiurile mai puțin cunoscute, precum shiitake, porcini și ciupercile de stridie, se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește conținutul de L-ergotioneină, există o altă ciupercă care merită atenție: Agaricus bisporus – cunoscut mai degrabă sub numele de champignon.
O analiză de sinteză din 2020 a analizat 68 de studii privind efectele asupra sănătății și compușii bioactivi din Agaricus bisporus. Cercetătorii au constatat că aceste ciuperci conțin L-ergotioneină, deși în cantități mai mici decât ciupercile shiitake. În medie, ciupercile champignon furnizează 2–7 mg de L-ergotioneină pe kilogram de ciupercă proaspătă, comparativ cu 100–120 mg/kg în cazul ciupercilor shiitake[4].
Chiar dacă nu ocupă primul loc în clasament, ciupercile champignon rămân o sursă de încredere, mai ales pentru cei care le consumă în mod regulat – fie pe pizza, fie în tocănițe. Și, fiind cele mai consumate ciuperci din lume, ele pot contribui în mod semnificativ la aportul zilnic de L-ergotioneină, în special pentru cei care consumă rar soiurile mai speciale.
Alimentele fermentate și L-ergotioneina
Alimentele fermentate, precum miso, tempeh și natto, sunt bine cunoscute pentru rolul lor în menținerea sănătății intestinale – însă pot conține și cantități mici de L-ergotioneină. Deși nivelurile de L-ergotioneină sunt mai scăzute decât cele întâlnite în ciuperci, mai multe studii au confirmat prezența acesteia în anumite produse fermentate.
Un studiu din 2024 subliniază faptul că alimentele fermentate de origine vegetală, precum kimchi, varza murată, tofu și pâinea cu maia, nu numai că conțin diverse bacterii benefice și prezintă activitate antioxidantă, dar pot furniza, de asemenea, cantități mici de L-ergotioneină. Interesant este că cercetătorii au identificat bacteria Metilobacterium, despre care se știe că produce L-ergotioneină, ceea ce sugerează că legumele fermentate ar putea constitui o sursă alimentară minoră de L-ergotioneină.[5].
Așadar, deși alimentele fermentate sunt asociate în primul rând cu susținerea digestiei și cu bacteriile benefice pentru intestin, unele dintre ele pot furniza și cantități infime de ergotioneină – mai ales atunci când sunt prezente anumite bacterii.
Dacă sunteți în căutarea unui furnizor de încredere de L-ergotioneină, băutura noastră cu colagen lichid conține L-ergotioneină de cea mai înaltă calitate:
Cultivarea, solul și animalele care consumă L-ergotioneină
Nu doar tipul ciupercii determină cantitatea de L-ergotioneină pe care o conține – și solul în care crește are o importanță deosebită. Solurile bogate în materie organică duc, în general, la niveluri mai ridicate ale acestui nutrient. Ciupercile sălbatice, precum porcini, conțin adesea mai multă L-ergotioneină, deoarece cresc în mod natural în soluri neperturbate.
Un studiu recent din 2023 arată că anumite ciuperci din sol – numite ciuperci micoriziene arbusculare (AMF) – ajută plantele să absoarbă L-ergotioneina din sol. Plantele precum sparanghelul, fasolea, grâul și ovăzul nu produc ele însele acest compus, dar îl pot asimila prin rădăcini dacă sunt prezente ciupercile AMF. În cadrul studiului, plantele cultivate împreună cu aceste ciuperci au prezentat niveluri mult mai ridicate de L-ergotioneină. În special fasolea neagră a prezentat niveluri de până la 72 de ori mai mari decât cea cultivată fără[6].
Animalele care consumă ciuperci sau plante provenite din soluri bogate în AMF pot, de asemenea, să absoarbă cantități mici de L-ergotioneină, deși mult mai puține decât cele provenite din ciuperci.
L-ergotioneina în suplimentele alimentare
Conform unui studiu anterior, spirulina (Arthrospira platensis) conține cantități relativ mari de L-ergotioneină în comparație cu alte alimente de origine nefungică. Este considerată una dintre sursele alimentare naturale bogate în această substanță și se remarcă prin utilizarea sa istorică și prin cercetările privind proprietățile sale medicinale[7].
L-ergotioneina este adesea inclusă în produsele destinate să susțină:
- Elasticitatea pielii și anti-îmbătrânire
- Celular energie
- Protecție împotriva stresului oxidativ
- Un stil de viață sănătos sistemul imunitar
De obicei, este combinată cu alte ingrediente, precum colagenul, antioxidanții și vitaminele, pentru a oferi beneficii mai ample. De exemplu, L-ergotioneina este, de asemenea, unul dintre ingredientele auxiliare din Colagenul lichid ’Rewind” de la Purovitalis, alături de o serie de alți nutrienți, cum ar fi glicină și seleniu conceput pentru a promova îmbătrânirea sănătoasă și vitalitatea pielii.
Înrudit: Surse de antocianine – Cele mai bune alimente și forme de suplimente alimentare
Doza uzuală de L-ergotioneină
Doza de L-ergotioneină utilizată cel mai frecvent în suplimente variază între 5 și 10 mg pe zi, unele produse oferind până la 20–30 mg. Studiile efectuate până în prezent pe oameni au utilizat doze cuprinse între 5 și 25 mg pe zi, fără a se raporta efecte adverse. Deși aceste cantități par suficiente pentru a susține activitatea antioxidantă și protecția celulară, în prezent nu există o doză zilnică recomandată stabilită, iar doza optimă depinde probabil de factori individuali, precum vârsta, dieta și starea de sănătate.
Deoarece L-ergotioneina se obține în principal din alimentație, consumul de ciuperci de două-trei ori pe săptămână poate contribui la menținerea unor niveluri sănătoase în mod natural. Cu toate acestea, conținutul poate varia semnificativ în funcție de tipul de ciuperci și de modul în care sunt cultivate, ceea ce face ca suplimentele să reprezinte o sursă mai constantă pentru unele persoane.
Efectele secundare ale L-ergotioneinei
Până în prezent, L-ergotioneina a fost considerată sigură. Nu au fost raportate efecte secundare grave ale L-ergotioneinei, nici măcar la doze mai mari. Deoarece acest compus se găsește în mod natural în diverse alimente, este, în general, bine tolerat. Cu toate acestea, persoanele cu alergii cunoscute la ciuperci sau la anumite tipuri de alge ar trebui să dea dovadă de prudență.
Aveți grijă cu ciupercile sălbatice
Deși ciupercile reprezintă o sursă naturală de L-ergotioneină, este important să rețineți că culegerea ciupercilor sălbatice fără cunoștințele necesare poate fi periculoasă. Unele specii de ciuperci sunt toxice – și, în anumite cazuri, pot pune viața în pericol – chiar și în cantități mici. Dacă doriți să vă creșteți aportul de L-ergotioneină prin alimentație, cea mai sigură opțiune este să alegeți ciuperci comestibile cultivate, provenite din surse de încredere, sau să optați pentru suplimente cu conținut verificat.
Sursele naturale de L-ergotioneină – și de ce sunt importante
L-ergotioneina este un compus fascinant pe care organismul nu îl poate produce singur. În schimb, ne bazăm în totalitate pe ceea ce mâncăm. Dintre toate sursele naturale, ciupercile se remarcă – soiuri precum ciuperca de stridie aurie, shiitake și porcini conținând niveluri deosebit de ridicate. Alimentele fermentate și spirulina oferă, de asemenea, cantități mai mici, adăugând o varietate suplimentară unei diete axate pe longevitate.
Consumul regulat al acestor alimente poate contribui la susținerea sistemelor naturale de apărare ale organismului. Iar pentru cei care doresc un aport mai constant, suplimentele de înaltă calitate pe bază de extracte de ciuperci sau obținute prin fermentare oferă o soluție simplă. Fie că este vorba de alimentație sau de rutina de suplimentare, asigurarea unui aport adecvat de L-ergotioneină ar putea fi o alegere modestă, dar semnificativă pentru o sănătate de durată.
Referințe
- Cheah IK, Halliwell B. Ergotioneina, evoluții recente. Redox Biol. 2021;42:101868. doi:10.1016/j.redox.2021.101868.
- Halliwell B, Tang RMY, Cheah IK. Antioxidanții proveniți din alimentație: cazul special al ergotioneinei. Annu Rev Food Sci Technol. 2023;14:323–345. doi:10.1146/annurev-food-060822-122236.
- Tian X, Thorne JL, Moore JB. Ergothioneina: un micronutrient alimentar subestimat, necesar pentru o îmbătrânire sănătoasă? Br J Nutr. 2023;129(1):104–114. doi:10.1017/S0007114522003592.
- Blumfield, M., Abbott, K., Duve, E., Cassettari, T., Marshall, S. și Fayet-Moore, F. (2020). Analiza efectelor asupra sănătății și a componentelor bioactive din Agaricus bisporus ciuperci: O analiză de sinteză. Revista de Biochimie Nutrițională, 84, 108453.
- Ngamsamer, C., Muangnoi, C., Tongkhao, K., Sae-Tan, S., Treesuwan, K. și Sirivarasai, J. (2024). Beneficiile potențiale pentru sănătate ale legumelor fermentate cu adaos de Lacticaseibacillus rhamnosus GG și polifenolul vitexină, având în vedere proprietățile lor antioxidante și profilurile benefice pentru sănătate. Alimente, 13(7), 982.
- Carrara JE, Lehotay SJ, Lightfield AR, Sun D, Richie JP Jr, Smith AH și colab. Legătura dintre sănătatea solului și sănătatea umană: micorizele arbusculare joacă un rol esențial în absorbția de către plante a ergotioneinei, un antioxidant prezent în sol. Plantele, Oamenii, Planeta. 21 februarie 2023. doi:10.1002/ppp3.10365.
- Halliwell B, Cheah IK. Ergothioneina – un antioxidant provenit din alimentație, cu potențial terapeutic. FEBS Lett. 2015;589(14):1653–1660. doi:10.1016/j.febslet.2015.05.029.