Aspartamul este folosit ca îndulcitor de zeci de ani și se regăsește în tot felul de produse, de la băuturi răcoritoare fără zahăr până la gumă de mestecat și deserturi. Pentru multe persoane, acesta a devenit o alternativă obișnuită la zahăr — în special în produsele comercializate pentru controlul greutății sau pentru un aport caloric redus. În același timp, aspartamul a fost mult timp subiectul unor dezbateri științifice, cercetările în domeniu continuând să se concentreze asupra aspectelor legate de metabolism, reglarea glicemiei și potențialele efecte asupra sănătății pe termen lung.

În acest articol de blog, analizăm mai în detaliu un nou studiu care își propune să explice modul în care aspartamul poate influența organismul la nivel molecular — și de ce acest lucru ar putea fi important pentru sănătatea cardiovasculară.

Ce este aspartamul?

Înainte de a începe, este util să analizăm mai atent ce este de fapt aspartamul și de ce este atât de larg utilizat.

Aspartamul este un îndulcitor artificial cu conținut caloric redus și putere de îndulcire ridicată, care este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, motiv pentru care sunt necesare doar cantități mici. În forma sa pură, se prezintă sub formă de pulbere albă, inodoră.

În Europa, aspartamul este autorizat ca aditiv alimentar și trebuie menționat pe etichete fie prin denumire, fie prin numărul E, E 951. Este utilizat în mod obișnuit în băuturile răcoritoare fără zahăr, guma de mestecat, iaurtul light și deserturile, dulciurile fără zahăr și îndulcitorii de masă — adesea pentru a contribui la reducerea conținutului de zahăr și de calorii.

Aspartamul este autorizat de mulți ani, având în vedere siguranța sa evaluări, iar în 2013 a fost supus unei reevaluări complete de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Aspartamul în studiile recente

Interesul față de aspartam a crescut din nou în urma unor noi cercetare publicată de profesorul de la Harvard și cercetătorul în domeniul longevității, dr. David Sinclair. Într-o postare pe X, el a evidențiat un studiu recent publicat care sugerează că aspartamul ar putea interacționa cu căile biologice asociate cu diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Studiul se bazează pe modelare computerizată, mai degrabă decât pe experimente efectuate pe organisme vii. Folosind simulări, autorii propun o legătură puternică și stabilă între aspartam și PGC-1α, un factor de reglare implicat în funcția musculară, inflamație și sensibilitatea la insulină. Cercetătorii descriu aceste descoperiri ca fiind ipoteze care trebuie verificate în continuare prin studii de laborator și studii clinice.

Ce arată studiile principale?

Pentru a plasa noul studiu de modelare în context, Sinclair a făcut referire și la două publicații anterioare.

Una dintre ele este de natură mecanicistă studiu publicat în Metabolismul celular în 2025. Acest studiu a analizat modul în care consumul de aspartam poate influența căile hormonale și inflamatorii în modele experimentale. Cercetătorii descriu o secvență în care consumul de aspartam afectează semnalizarea legată de gustul dulce, crește eliberarea de insulină și duce la modificări ale mucoasei vaselor de sânge. O moleculă de semnalizare numită CX3CL1 joacă un rol central în acest proces, atrăgând celulele imune către peretele vascular. Atunci când această cale a fost întreruptă în cadrul modelului, efectul observat asupra dezvoltării plăcii nu a mai fost prezent.

Aceste descoperiri provin din studii pe modele animale și nu pot fi aplicate direct la oameni. Ele sugerează însă mecanisme plauzibile din punct de vedere biologic, care ar putea fi relevante pentru cercetările viitoare.

Al doilea studiu este un studiu observațional de amploare realizat pe oameni, publicat în BMJ în 2022, pe baza datelor din cohorta franceză NutriNet-Santé. Peste 100.000 de adulți au raportat în mod repetat aportul alimentar, permițând cercetătorilor să estimeze consumul de îndulcitori artificiali de-a lungul timpului. Un consum mai ridicat de îndulcitori artificiali, în general, a fost asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Analizele au luat în considerare și îndulcitori specifici, inclusiv aspartamul, și au constatat că asocierile variau în funcție de rezultatul evaluat.

La fel ca în cazul tuturor studiilor observaționale, aceste concluzii nu pot stabili o relație de cauzalitate. Factorii legați de stilul de viață, starea de sănătate preexistentă și motivele pentru care oamenii aleg îndulcitorii pot influența rezultatele.

Ce spun autoritățile publice despre îndulcitorii artificiali și aspartam?

Pe baza concluziilor discutate mai sus — și a modului în care produsele “fără zahăr” sunt adesea prezentate consumatorilor — poate fi util să luăm o pauză și să analizăm ce spun de fapt autoritățile internaționale din domeniul sănătății despre aspartam și, în general, despre îndulcitorii fără zahăr. Comunicatul EFSA în Europa se concentrează pe siguranță în cadrul unui nivel de consum definit, în timp ce orientările OMS din 2023 se concentrează asupra întrebării dacă îndulcitorii fără zahăr ar trebui utilizați ca strategie de sănătate publică pentru controlul greutății și rezultatele pe termen lung în materie de sănătate.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară — EFSA

EFSA evaluare pune accentul pe siguranță. Aspartamul este considerat sigur pentru populația generală atunci când este consumat în limita dozei zilnice admisibile (ADI) stabilite, care este de 40 mg pe kg de greutate corporală pe zi. Acest lucru concluzie a fost reconfirmată în urma reevaluării complete a aspartamului efectuate de EFSA în 2013.

Organizația Mondială a Sănătății — OMS

OMS abordează acest subiect din perspectiva sănătății publice. În 2023, OMS a publicat un nou orientare în care se recomandă evitarea utilizării îndulcitorilor fără zahăr ca strategie de control al greutății sau de reducere a riscului de boli netransmisibile legate de alimentație. Ghidul s-a bazat pe o analiză sistematică recenzie realizat la comanda OMS, care a analizat datele provenite atât din studiile randomizate, cât și din studiile observaționale. Concluzia a fost că, în ansamblu, datele disponibile nu indică un beneficiu clar pe termen lung în ceea ce privește greutatea sau starea de sănătate.

De ce se mai discută încă despre îndulcitorii artificiali?

Îndulcitorii artificiali sunt adesea promovați ca o alternativă mai sănătoasă la zahăr, în special în produsele etichetate “fără zahăr” sau “zero”. În prezent, aceștia se regăsesc și într-o gamă largă de produse de uz cotidian din supermarketuri — ceea ce înseamnă că pot deveni parte din dieta obișnuită atât pentru adulți, cât și pentru copii. În același timp, autoritățile publice comunică din perspective diferite: EFSA se concentrează pe siguranță în cadrul unei limite de consum definite, iar această limită este stabilită la un nivel suficient de ridicat încât să corespundă, aproximativ, unui consum de 15–20 de cutii de băuturi răcoritoare dietetice pe zi pentru un adult mediu, în funcție de produs și de greutatea corporală. Pe de altă parte, OMS evaluează dacă utilizarea îndulcitorilor fără zahăr are sens din perspectiva sănătății publice pe termen lung. Atunci când se adaugă la acest tablou noi studii experimentale și observaționale — și când personalități precum David Sinclair aduc aceste descoperiri în discuția publică — devine mai ușor de înțeles de ce subiectul continuă să ridice întrebări și să stârnească dezbateri în cercurile dedicate sănătății și longevității.

O perspectivă mai nuanțată pentru viitor

În ansamblu, situația este încă în evoluție. EFSA consideră că aspartamul este sigur în limitele actuale de consum, în timp ce ghidul OMS din 2023 adoptă o poziție mai prudentă cu privire la utilizarea îndulcitorilor artificiali ca instrument pentru controlul pe termen lung al greutății și pentru sănătatea generală. În același timp, studii mecaniciste mai recente, adesea bazate pe modele animale, alături de studii observaționale ample efectuate pe oameni, continuă să aducă nuanțe și să ridice întrebări care depășesc simplul conținut caloric.

În acest moment, concluzia cea mai rezonabilă este că dezbaterea privind aspartamul este rareori o chestiune simplă de tipul „da sau nu”. Este mai degrabă o chestiune legată de context și de mod de utilizare: cât de des apare în alimentație, în ce produse și ce ar putea însemna consumul regulat pe termen lung. Cercetările viitoare, în special studiile clinice bine concepute, vor fi esențiale pentru a clarifica dacă recomandările actuale rămân adecvate sau ar trebui revizuite pe măsură ce baza de dovezi se extinde.